"E o agresiune de multe
ori şi din partea părinţilor, a educatorilor. La adresa copiilor de 5-6 ani se
comite o agresiune. Nevoia lui de a se întreba este cenzurată, descurajată. De
părinţi! În şcoli scrie "Un copil cuminte nu vorbeşte neîntrebat".
Mi-aduc aminte de un film, "tu când vorbeşti cu un om mare să aştepţi ca
el să te întrebe ceva". E obligat să înlocuiască nevoia lui de a întreba
cu actul de supunere. Eu nu spun că datoriile nu trebuie să existe, dar dacă
din ele facem motorul am ratat actul educaţional"
Academicianul Solomon Marcus: "La adresa copiilor de 5-6 ani se comite o agresiune"
Academicianul Solomon Marcus: "La adresa copiilor de 5-6 ani se comite o agresiune"
Invitat la REALITATEA TV, în cadrul emisiunii Reporterii Realităţii, academicianul Solomon Marcus a vorbit despre lipsurile din învăţământul românesc. "Scopul în educaţie nu e să fii primul, scopul este să ajungi la o ocupaţie în care poţi să dai un randament bun. Asta nu se întâmplă în şcoala românească", a spus matematicianul.
"Trebuie să înţelegem bine relaţia dintre competiţie şi educaţie. Scopul în educaţie nu e să fii primul, scopul este să ajungi la o ocupaţie în care poţi să dai un randament bun. Asta nu se întâmplă în şcoala românească.
Latura competeţională strică lucrurile. Accentul nu mai cade pe scopul suprem al educaţiei", a explicat academicianul la REALITATEA TV.
Latura competeţională strică lucrurile. Accentul nu mai cade pe scopul suprem al educaţiei", a explicat academicianul la REALITATEA TV.
"Să nu facem din evaluare un scop în sine. Accentul trebuie să-l punem pe satisfacţia personală pe care o capătă un tânăr atunci când obţine răspunsul la o curiozitate personală. Ceea ce este esenţial în educaţie este să reuşeşti să înţelegi. Asimilarea trebuie dublată de înţelegere", a mai spus matematicianul.
Academicianul a precizat că bună parte din procesul educaţional nu se situează în cultură. "Fără idei, fără conexiuni între fenomene, fără istorie nu se face cultură", a spus Solomon Marcus. "Lectura trebuie să răspundă unei nevoi. Eu am întâlnit elevi care nu prea citesc, dar s-au dezvoltat foarte bine".
Cât despre curiozitatea tinerilor, academicianul consideră că aceasta este inhibată chiar de părinţi şi educatori. "E o agresiune de multe ori şi din partea părinţilor, a educatorilor. La adresa copiilor de 5-6 ani se comite o agresiune. Nevoia lui de a se întreba este cenzurată, descurajată. De părinţi! În şcoli scrie "Un copil cuminte nu vorbeşte neîntrebat". Mi-aduc aminte de un film, "tu când vorbeşti cu un om mare să aştepţi ca el să te întrebe ceva". E obligat să înlocuiască nevoia lui de a întreba cu actul de supunere. Eu nu spun că datoriile nu trebuie să existe, dar dacă din ele facem motorul am ratat actul educaţional", a spus academicianul la REALITATEA TV.
Cât despre curiozitatea tinerilor, academicianul consideră că aceasta este inhibată chiar de părinţi şi educatori. "E o agresiune de multe ori şi din partea părinţilor, a educatorilor. La adresa copiilor de 5-6 ani se comite o agresiune. Nevoia lui de a se întreba este cenzurată, descurajată. De părinţi! În şcoli scrie "Un copil cuminte nu vorbeşte neîntrebat". Mi-aduc aminte de un film, "tu când vorbeşti cu un om mare să aştepţi ca el să te întrebe ceva". E obligat să înlocuiască nevoia lui de a întreba cu actul de supunere. Eu nu spun că datoriile nu trebuie să existe, dar dacă din ele facem motorul am ratat actul educaţional", a spus academicianul la REALITATEA TV.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu