Cat de eficiente sunt de fapt mastile

 

Cat de eficiente sunt de fapt măştile contra SARS-CoV-2 ?

Masca de protecţie este deja un accesoriu obligatoriu în spaţiile publice închise şi în transportul în comun.

Autorităţile insă nu fac diferenţa între o bucată de pânză prinsă după urechi, o mască chirurgicală şi o mască cu filtru pentru respiraţie FFP3.   

Virusul COVID-19 are 0,1 microni, ceea ce înseamnă că foarte puţine tipuri de măşti sunt într-adevăr eficiente dacă vă aflaţi într-un spaţiu închis cu o persoană infectată.   

Măştile chirurgicale: NU au filtru de protecţie respiratorie, doar previn transmiterea infecţiilor prin picături de salivă, secreţii respiratorii de la bolnav la persoanele sănătoase. Nu au filtru de protectie respiratorie.

Măştile de protecţie (toate măştile pe care nu se precizează că sunt de uz medical) – MAPN: „nu sunt dispozitive medicale, ci echipamente de protecţie individuală” (în traducere liberă- un fel de apă de ploaie).  

Firma care-ţi vinde o mască trebuie să deţină: documentele care demonstrează conformitatea CE a produselor comercializate, autorizarea de punere pe piaţă şi, după caz, avizul de import.

Dacă la începutul pandemiei era greu să găseşti o mască, acum piaţa a fost invadată de o sumedenie de tipuri de măşti – de la cele numite „de protecţie”, care pot fi din material textil sau orice alt tip de material, pe care au început să le ofere zeci de fabrici de textile din România, la cele medicale, care sunt din import, aduse în special din China, sau de producţie internă.   

Despre măştile importate din Turcia de BSG Business Select şi care au ajuns în spitalele din România, Rise Project, a publicat, o anchetă, iar un medic a demonstrat că măştile medicale cu „trei pliuri” aveau, de fapt, un singur strat.

Măştile chinezeşti au fost în centrul unui mare scandal, după ce guvernele unor ţări precum Finlanda, Spania, Olanda, Turcia şi Australia au returnat măştile cumpărate din China pe motiv că nu erau conforme.

„Adevărul” a dorit să afle de la autorităţile statului care sunt tipurile de măşti care ne asigură protecţia în spaţii închise, luând în considerare dimensiunea virusului SARS-CoV-2, şi cum putem verifica, noi, ca simpli cetăţeni, dacă achiziţionăm o mască conformă sau nu.   

Au fost trimise solicitări la Ministerul Apărării şi Protecţiei Naţionale (MAPN), Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) respectiv la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Ultima instituţie şi-a declinat competenţa şi a îndrumat către ANMDM, de unde nu a venit niciun răspuns. 

Măştile chirurgicale: protejează cel mai puţin, dar sunt ieftine

Răspunsurile au venit de la MAPN.
La prima întrebare, „Vă rog să precizaţi care sunt tipurile de măşti care ne asigură protecţia în spaţii închise, luând în considerare dimensiunea de 0,1 microni a virusului SARS-CoV-2?”,  Ministerul a făcut o trecere în revistă a tipurilor de măşti de pe piaţă şi a precizat ce grad de protecţie oferă fiecare. 

În primul rând, măştile de uz medical sunt de două tipuri:
1. măşti chirurgicale de unică folosinţă
şi
2. „semi-măşti cu filtre de protecţie respiratorie de unică folosinţă”

1. Măştile chirurgicale de unică folosinţă, „deşi protejează cel mai puţin, sunt cele mai accesibile datorită preţului de cost scăzut”, se arată în răspuns. „Capacitatea de protecţie este asigurată de structura tristratificată a măştii. Protejează incomplet de boli infecţioase, deoarece nu formează o etanşare strânsă la nivelul feţei şi nu prezintă un filtru de protecţie respiratorie”, au explicat specialiştii MAPN.

2. „Semi-măştile cu filtre de protecţie respiratorie de unică folosinţă” sunt de mai multe categorii în funcţie de standardul de siguranţă pe care îl respectă: american sau european.

În SUA, sunt măşti de următoarele tipuri: N95, N100, P95, P99, P100, R95, R99 şi R100. Dintre acestea, MAPN recomandă masca N95, care „este un dispozitiv de protecţie respiratorie conceput pentru a obţine o potrivire facială foarte strânsă şi o filtrare foarte eficientă a particulelor aeriene, blochează 94-95 % din particulele de test foarte mici (0,3 microni), de aceea este foarte potrivită pentru o protecţie eficientă împotriva transmiterii infecţiilor.” 
Măştile cu filtru N95, „o alternativă judicioasă a măştii chirurgicale”, dar nu elimină complet riscul de îmbolnăvire – coronavirusul SARS-CoV-2 având, conform studiilor,  0,1 microni.

Standardul European clasifică semi-măştile filtrante în trei clase:
a) FFP1 (au o eficienţă minimă de filtrare de 80%),
b) FFP2 (au o eficienţă minimă de filtrare de 94%)  şi
c) FFP3 (au o eficienţă minimă de filtrare de 99%).

a) „Despre măştile FFP1, MAPN, arată că filtrează 80% din particule cu dimensiuni până la 0,6 microni şi se folosesc în special în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor şi, în plus „nu filtrează substanţe cancerigene sau radioactive şi agenţi biologici din grupele de risc 2 şi 3 (cu dimensiunile cele  mai mici şi înalt patogeni).”

b) Măştile FFP2 sunt „aproximativ echivalente” cu cele care respectă standardul american N95, având „o eficienţă de filtrare de 94%”  şi fiind „concepute pentru a obţine o potrivire facială foarte strânsă şi o filtrare foarte eficientă a particulelor circulante.” 

masca FFP2

Prin urmare: „dacă sunt montate corect, capacităţile de filtrare ale semi-măştilor N95 si FFP2 le depăşesc pe cele ale măştilor chirurgicale de unică folosinţă”.
Atenţie: În răspunsul MAPN se arată că „purtarea acestui tip de mască nu elimină complet riscul de îmbolnăvire, coronavirusul SARS-CoV-2 având 0,1 microni„, dar „au preţ mediu accesibil şi pot constitui o alternativa judicioasă a măştii chirurgicale”.

c) Măştile FFP3 sunt, se pare, cele mai bune şi cele mai „ineficiente” măşti. Aşa rezultă din răspunsul MAPN, sunt cele care „filtrează 99% din particule cu dimensiuni mai mici de 0,6 microni, conferind astfel protecţie bună faţă de unele virusuri, bacterii şi fungi comparativ cu măştile prezentate anterior.” Insa MANP precizează: „aceste măşti nu sunt dispozitive medicale, ci echipamente de protecţie individuală”. În condiţiile în care măştile chirurgicale oferă cea mai mică protecţie din categoria măştilor medicale, măştile de protecţia inividuală sunt şi mai puţin eficiente. 

masca FFP3

 

În concluzie, urmare a răspunsurilor MANP, măştile chirurgicale, „protejează cel mai puţin” (dintre măştile medicale), nu au filtru de protecţie respiratorie şi purtarea unei astfel de măşti într-un spaţiu public închis nu va asigura o protecţie foarte mare.
Si atunci, cu tristete, nu avem cum să nu ne întrebăm: Dacă aceste aspecte se ştiu, şi in mod sigur le ştie şi Guvernul şi Ministerul Sănătăţii, de ce totuşi se insistă cu „obligativitatea purtării măştii in spaţii inchise”? Oare de ce sunt permise legal (doar pentru că sunt ieftine?)? Oare de ce o întreagă planetă este ţinută în sufocare şi obligată să le poarte, ştiut fiind faptul că sunt ineficiente? Oare de ce?

Cum verificăm dacă avem o mască de calitate?

MANP precizează că „cea mai simplă modalitate de a ne asigura că o mască este conformă este verificarea cutiei de ambalare a acesteia”, pe care este obligatoriu a fi inscripţionate: 

1. Marcajul CE care asigură coformitatea cu standardul european SR-EN 149/2001 însoţit de clasa FFP, sau marcajul N95 care asigură conformitatea cu standardul US National for Occupational Safety and Health (NIOSH) şi orientează asupra capacităţii de filtrare. 

2. Pentru ce particule microbiene a fost testată masca, inclusiv existenţa protecţiei antivirale, dimensiunea particulelor filtrate şi opţional standardul de testare pentru verificarea eficienţei de filtrare antibacteriană (SR-EN 14683/2019).

 

sursa: https://adevarul.ro/